Primele plantații de viță de vie au luat ființă în anul 1874, când s-a construit și crama, pe domeniile boierului Ștefan Negrutzi. Pivnița Avereștiului are un culoar principal de aproape 150 de metri, prevăzut cu 5 arcade din piatră și 10 hrube secundare. La construirea acesteia s-a folosit caramidă și un amestec de îngrășământ, nisip și lut, cu proprietăți speciale de absorbție a umezelei.

Pentru administrarea domeniilor, a fost adus din Franța un specialist horticultor, inginerul Réné Faure. Acesta a introdus în cultură, alături de soiurile de viță de vie autohtone, cum sunt Zghihara de Huși, Feteasca regală și Feteasca albă – și soiurile franțuzești Cabernet Sauvignon și Aligoté.

Tot în acea perioadă a fost ridicat și conacul boieresc ce a reușit să se păstreze până în ziua de azi, devenind o emblemă a cramei Averești. În curtea conacului, boierul a înființat un parc dendrologic cu specii de castan, tei și salcâm, care rezistă vremurilor, alături de câteva specii rare, aduse din străinătate.

Pe atunci, vinurile de Averești erau cunoscute și apreciate până în Viena, unde boierul Ștefan Negrutzi le prezenta cu mândrie la diferite ocazii: baluri, ieșiri la vânătoare și serate.

Pentru a asigura o producție ridicată an de an, inginerul Faure a introdus primul sistem de irigație a viței de vie din țară. Apa era împinsă în sistem de o instalație care funcționa pe baza presiunii – diferența de nivel era de 100m și nu exista curent electric. Dupa marea naționalizare, proprietatea boierului a trecut la GAS AVEREȘTI și mai apoi la IAS HUȘI.

În fiecare an, o sticlă din primul vin obținut este îngropată în locul cel mai răcoros al pivniței, ca ofrandă adusă ctitorului cramei și plantației.